Un antreprenor român despre de ce transformarea nu începe cu tehnologia, ci cu disciplina.
Când vorbești cu antreprenori despre inteligență artificială, cei mai mulți se așteaptă la entuziasm. Lorand Soares-Szasz, fondator Upriserz, companie care a aplicat în programul Business Forward, începe de la partea incomodă: majoritatea companiilor nu sunt încă pregătite pentru ea. Nu din lipsă de tehnologie, ci din lipsă de date.
„Majoritatea IMM-urilor din România nu au date", spune el. „Au contabilitatea într-un program, vânzările în capul patronului și clienții într-un Excel actualizat acum câteva luni." Concluzia lui e directă și e, poate, cea mai utilă idee din toată discuția: „AI-ul nu poate diagnostica ce nimeni nu a măsurat. Prima etapă de transformare nu e AI-ul, e disciplina de a măsura."
Pentru el, aici se schimbă de fapt jocul în industria lui, educația antreprenorială: personalizarea ajutorului. „Vom trece de la aceeași educație pentru 1.000 de oameni la educație personalizată pentru fiecare dintre cei 1.000", spune el. Doi antreprenori cu aceeași cifră de afaceri nu au aceleași probleme, unul are o problemă de vânzări, altul de profitabilitate, altul de management. Valoarea, crede el, se mută dinspre acces la informație, care devine aproape gratuit, către diagnostic, context și implementare: „Nu va mai conta atât de mult cine îți oferă informația. Va conta cine te ajută să o aplici."
„Uneori tehnologia doar digitalizează haosul"
Compania Upriserz este deja în proces de implementare a mai multor sisteme, CRM, ERP, WMS, unele chiar create de către ei; dar Lorand avertizează împotriva iluziei că softurile, odată cumpărate, rezolvă singure problemele.
„Tehnologia singură nu rezolvă problemele unei companii. Uneori doar digitalizează haosul care există deja", spune el. „Dacă ai un proces prost și îl introduci într-un ERP, ai acum un proces prost, dar digitalizat." Înainte de a conecta sistemele între ele, spune el, trebuie să existe claritate asupra proceselor: ce informație intră, cine e responsabil de ea, unde e stocată, ce decizie trebuie să genereze.
Adevărata integrare, în viziunea lui, nu se măsoară în număr de softuri: „Obiectivul nu e să avem multe softuri. E să avem un singur business în care tehnologia ajută toate departamentele să lucreze împreună."
Oportunitățile stau ascunse în ce nu apucăm să citim
Întrebat cum ar folosi tehnologia pentru a găsi noi direcții de business, răspunsul lui nu e „să întreb ce firmă nouă să deschid", ci ceva mult mai concret: să pornească de la problemele clienților.
„Îmi imaginez AI-ul analizând mii de conversații cu clienții și spunându-mi: «Există 500 de clienți care au această problemă și voi încă nu aveți o soluție pentru ea»." Cele mai bune oportunități, crede el, sunt deja în fața noastră, doar că stau ascunse în cantități de informație pe care un om nu le poate parcurge. Principiul, însă, rămâne cel dintotdeauna: „Găsește o problemă suficient de importantă și rezolv-o suficient de bine încât oamenii să fie dispuși să plătească pentru soluție."
Ce câștigă omul din fața ecranului
Poate cea mai onestă parte a discuției e despre oameni și despre o greșeală pe care recunoaște că a făcut-o chiar el. Rolul angajaților în adopția tehnologiei, spune, e „critic": „Poți cumpăra cel mai bun software din lume, dar dacă oamenii nu îl folosesc sau îl folosesc prost, ai făcut o cheltuială, nu o investiție."
În propria firmă a trecut prin entuziasm, apoi rugăminte, apoi presiune și niciuna n-a funcționat. „Lipsea explicația care contează cu adevărat: ce câștigă concret omul care stă în fața ecranului. Nu ce câștigă firma. Ce câștigă el." Din momentul în care a schimbat conversația în direcția asta, spune, adopția a venit mult mai ușor: „Când oamenii înțeleg de ce facem schimbarea și cum îi ajută pe ei, sunt deschiși."
Un material Business Forward — un program Social Innovation Solutions, susținut de Raiffeisen Bank și Orange Business.
